Craiova este cel mai important municipiu al Olteniei și al șaselea din România ca mărime. Situată pe malul drept al râului Jiu, la poalele Podișului Getic, este un centru cultural, universitar, industrial și comercial cu o istorie de peste 550 de ani.
Supranumită „Cetatea Băniei" — după cea mai puternică instituție politică din istoria medievală a Olteniei, Marea Bănie — Craiova a jucat un rol esențial în formarea și consolidarea statalității românești. Boierii Craiovești, descendenți ai lui Basarab Întemeietorul, au dat Țării Românești unii dintre cei mai importanți conducători ai vremii și au transformat Craiova în a doua reședință de putere a țării, imediat după domnie.
Istoria sa este legendară: capitală temporară a Țării Românești în 1770–1771, baza militară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu în 1821, locul unde s-a complotat Unirea Principatelor în 1859 și orașul care a semnat, în 1913, Pacea de la Craiova — tratatul care a pus capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic.
Capitala pandurilor, orașul sufletului meu.
1 octombrie 1475 — Craiova apare într-un document al lui Basarab cel Bătrân (Laiotă Basarab). Comunități umane existau în zonă cu mii de ani înainte.
A doua instituție politică a Țării Românești, cu cancelarie proprie, dreptul de a emite acte și de a pronunța pedepse capitale. Banii băteau monede cu propria efigie.
Când Bucureștiul era disputat de ruși și turci, Craiova a preluat rolul de capitală. Domnitorul Emanuel Giani Rosetti a condus țara de la Craiova.
Tratatul de pace semnat la Craiova pe 28 iulie 1913 a pus capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic, în timpul guvernului Titu Maiorescu.
Craiova a fost primul oraș din România alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu combustie internă — un fapt puțin cunoscut.
Universitatea din Craiova (înf. 1965) cu 30.000+ studenți, Facultatea de Medicină, Facultatea de Drept, Litere, Științe și altele.
550 de ani de istorie
De la primele comunități neolitice la capitala Olteniei de azi — o poveste fascinantă pe malul Jiului.
Pe teritoriul actual al Craiovei exista cetatea dacică Pelendava, capitala tribului Buridavenses. Romanii au construit un castru roman pe aceleași locuri, identificat prin monede și artefacte.
Craiova este menționată pentru prima oară într-un document al voievodului Basarab cel Bătrân. La acea dată, era un târg întins pe moșia boierilor Craiovești.
Boierii Craiovești întemeiază Marea Bănie — instituție care administra toată Oltenia, emitea acte proprii, bătea monede și putea pronunța pedepse capitale.
Craiova cunoaște o puternică înflorire în timpul lui Mihai Viteazul. Frații Buzești — mari boieri craioveni — sunt pilonii strategici ai voievodului care a înfăptuit prima unire a principatelor române.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu reconstruiește Casele Băniei cu birul strâns din județele Olteniei — edificiu rămas monument de arhitectură brâncovenească.
Când Bucureștiul era disputat de armatele rusești și turcești, Craiova devine temporar capitala Țării Românești. Domnitorul Emanuel Giani Rosetti conduce țara de la Craiova.
Craiova devine baza militară a pandurilor conduși de Tudor Vladimirescu. El însuși a numit Craiova „capitala pandurilor, orașul sufletului meu".
La nivelul anului 1832, 595 de prăvălii atestă rolul Craiovei ca principal centru comercial al Olteniei. Pavarea cu bazalt adus din Elveția și Franța modernizează orașul.
Pe 29 septembrie, Regele Carol I inaugurează Parcul Nicolae Romanescu — proiectat de Édouard Redont, câștigătorul Medaliei de Aur de la Paris 1900. Craiova devine renumită în toată Europa.
La 28 iulie 1913, în Craiova este semnat tratatul de pace care încheie Al Doilea Război Balcanic, în timpul guvernului Titu Maiorescu. Un act diplomatic de importanță europeană.
Inaugurată pe 27 august 1965, Universitatea din Craiova devine rapid unul din marile centre academice ale sudului României, cu zeci de facultăți și 30.000+ studenți.
Craiova este azi un centru cultural de talie europeană: #1 Târg de Crăciun din Europa, Festival Shakespeare (Record Mondial), Puppets Occupy Street (#2 Europa), IntenCity, fântâna muzicală cea mai mare din România.
Identitatea istorică
Pe locul Craiovei de azi se afla Pelendava, capitala tribului dacic Buridavenses. Romanii au construit ulterior un castru militar. Monede romane de la Traian, Marcus Aurelius și Aurelian au fost descoperite în zona Craioviței.
Boierii Craiovești ctitoresc Marea Bănie — a doua putere a Țării Românești. Craiova devine centrul politic, militar și economic al Olteniei, cu Casele Băniei ca reședință a conducătorilor.
Oltenia sub ocupație austriacă (1718–1739), apoi domnie fanariotă. Haiducul Iancu Jianu bântuie împrejurimile până în 1817. În 1770–1771, Craiova devine capitala Țării Românești.
Craiova — baza lui Tudor Vladimirescu (1821), locul revoluției de la 1848 (ziarul „Naționalul"), și centrul mișcărilor unioniste. Adunarea Ad-hoc din 1857 votează pentru Unire.
Pavarea cu bazalt elvețian, electrificarea (primul oraș din România!), construcția Palatului Jean Mihail, a Parcului Romanescu (Medalie de Aur Paris 1900) și a Palatului Administrativ. Craiova devine „Micul Paris al Olteniei".
Festivalul Shakespeare (1994, Record Mondial), IntenCity, Puppets Occupy Street (#2 Europa), Târgul de Crăciun #1 în Europa, Centrul Cultural Brâncuși (2022). Craiova — pe harta culturală a continentului.
Craiovenii care au marcat lumea
De la inventatorul stiloului la președintele de două ori al Ligii Națiunilor — Craiova a dat lumii minți și talente remarcabile.
Inventatorul tocului rezervor (stiloului) — brevetat la Paris pe 25 mai 1827 cu titlul „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală". Fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova, secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu și organizatorul învățământului național românesc. A conceput și tricolorul național actual.
Diplomaticul superlativelor — singurul om ales de două ori consecutiv președinte al Ligii Națiunilor (1930 și 1931). Ministru de externe, orator de excepție, comparat de contemporani cu Demostene. Susținea securitatea colectivă europeană și coexistența pașnică în era interbelică. Membru titular al Academiei Române. A murit în exil la Cannes.
Părintele sculpturii moderne a urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova (1894–1898). Muzeul de Artă Craiova deține 6 sculpturi originale, inclusiv Sărutul și Domnișoara Pogany — singura expoziție permanentă Brâncuși din România. Noul Centru Cultural Brâncuși (2022) îi onorează memoria cu o prismă de sticlă unică în lume.
Unul dintre marii scriitori ai literaturii române contemporane, poet, dramaturg și prozator al cărui stil ironic și degajat l-a consacrat în peste 20 de țări cu 60+ de cărți apărute în străinătate. Ministru al Culturii (1993–1995). Teatrul Național din Craiova îi poartă numele — Teatrul Național „Marin Sorescu".
Genial inventator craiovean cu peste 400 de brevete patentate în toată lumea — câte unul la cel mult două luni! Întemeietorul teoriei sonicității (1912) și pionier al utilizării betonului armat în România. A inventat sincronizatorul pentru mitralierele avioanelor de luptă, folosit în Primul Război Mondial. A murit în Anglia, la Coniston, Cumbria.
Figura tutelară a culturii române moderne — critic literar, filosof, politician și prim-ministru al României (1912–1914). Academician fondator al Academiei Române. Sub guvernul său a fost semnată Pacea de la Craiova (1913), care a încheiat Al Doilea Război Balcanic — un eveniment diplomatic de importanță europeană.
Fondatorul Băncii Naționale a României (1880) — instituție pe care a conceput-o și a negociat-o în secret, ferind-o de influențele externe. Revoluționar de la 1848, activist pentru Unire, parlamentar și om de stat. Una din figurile cele mai importante din istoria economică a României moderne.
Primul mare pictor român modern, fondatorul Școlii Naționale de Arte Frumoase din București (1864) — astăzi Universitatea Națională de Arte. Elevul lui Paul Delaroche la Paris, a pictat scene istorice monumentale și portrete care definesc imaginea epocii moderne românești. Lucrările sale sunt la loc de cinste în Muzeul de Artă Craiova.
Craiovean ajuns regizor de top la Hollywood, cunoscut pentru „How to Marry a Millionaire" (1953), „Three Coins in the Fountain" (1954), „Woman's World" și alte filme cu Marilyn Monroe, Betty Grable și Lauren Bacall. A murit în Marbella, Spania. Un simbol al aspiraţiei globale a spiritului craiovean.
Lista este mult mai lungă: Corneliu Baba (pictor, Artist al Poporului), Ion Țuculescu (pictor și medic), Alexandru Macedonski (poet simbolist), Ion Minulescu (poet), Adrian Păunescu (poet), Tudor Gheorghe (interpret folk), Elena Teodorini (soprană de renume mondial, sec. XIX), Leontina Văduva (soprană, Covent Garden), Mihai Bobonete (actor), Ramona Bădescu (model și actriță).
Date practice
Sud-Vest România
Câmpia Olteniei, malul Jiului~300.000 locuitori
Al 6-lea municipiu din România87,27 km²
Zona metropolitană: ~450 km²101 m
Față de nivelul măriiTemperat-continentală
Veri calde, ierni blândeCRA — Internațional
8 km de centru, zboruri EU2h 30min din București
InterCity Gara de NordFondată 1965
30.000+ studenți, 15 facultățiFord, Enel, Electroputere
Hub auto și energetic regionalPremii și recorduri
European Best Destinations 2026 — Craiova depășind Viena, Praga, Strasbourg. 6 zone tematice, 2 milioane de luminițe, roata panoramică de 40m (cea mai mare din România), patinuar.
World Record Academy 2024: Festivalul Internațional Shakespeare Craiova (ediția a 14-a) — 380+ de eventi în 70+ de locații, timp de 10 zile. Întemeiat în 1994 de Teatrul Național Marin Sorescu.
Puppets Occupy Street (înf. 2014): al doilea ca importanță festival de teatru de animație din Europa după Avignon. 400+ eventi, 200+ companii din 20 de țări, 8 zile, totul gratuit.
Proiectul arhitectului Édouard Redont pentru Parcul Nicolae Romanescu a câștigat Medalia de Aur la Expoziția Universală de la Paris din 1900 — cu doi ani înainte de construcție.
Fântâna arteziană coregrafiată din Piața Mihai Viteazul — spectacole de lumini, culori și apă, vara noapte de noapte. Iarna se transformă în patinoar.
Craiova a fost primul oraș din România alimentat cu curent electric pe baze de motoare cu combustie internă — un fapt puțin cunoscut din istoria tehnologică a țării.
Informații esențiale
Prima atestare documentară a Craiovei datează din 1 octombrie 1475, când este menționată într-un act al voievodului Basarab cel Bătrân (Laiotă Basarab). La acea dată era un târg întins pe moșia boierilor Craiovești. Totuși, zona era locuită cu mult mai devreme — cercetările arheologice au identificat comunități umane neolitice și prezența dacică (cetatea Pelendava) și romană pe teritoriul actualei Craiova.
Porecla vine de la Marea Bănie de Craiova — cea de-a doua instituție politică a Țării Românești ca importanță, imediat după domnie. Întemeiată de boierii Craiovești în sec. XV, Marea Bănie administra toată Oltenia, emitea acte proprii, bătea monede cu efigia banilor și putea pronunța pedepse capitale. Era practic un „stat în stat". Casele Băniei — sediul acestei instituții — sunt cel mai vechi edificiu civil din Craiova, păstrat până azi (str. Matei Basarab 16).
Da — Craiova a fost capitala Țării Românești în perioada 1770–1771, când Bucureștiul era disputat între armatele rusești și turcești în timpul Războiului Ruso-Turc. Domnitorul Emanuel Giani Rosetti a condus Țara Românească de la Craiova în acea perioadă. Este un fapt istoric puțin cunoscut, dar care subliniază importanța strategică a Craiovei în istoria României.
Lista este impresionantă: Petrache Poenaru (inventatorul stiloului, 1799–1875), Nicolae Titulescu (unicul om ales de două ori președinte al Ligii Națiunilor, 1882–1941), Titu Maiorescu (premier și fondator al Academiei Române), Eugeniu Carada (fondatorul Băncii Naționale), George Gogu Constantinescu (400+ brevete, teoria sonicității), Theodor Aman (fondatorul Școlii de Arte), Jean Negulescu (regizor Hollywood), Marin Sorescu (scriitor cu opere traduse în 20+ țări), Corneliu Baba (pictor), Tudor Gheorghe (interpret folk). Constantin Brâncuși, deși născut la Hobița (Gorj), a studiat la Craiova (1894–1898) și este strâns legat de oraș.
Pacea de la Craiova, semnată pe 28 iulie 1913, a fost tratatul de pace care a pus capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic, în timpul guvernului prim-ministrului Titu Maiorescu. Prin acest tratat, Bulgaria a cedat Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) României. Este unul din puținele acorduri diplomatice de importanță europeană semnate pe teritoriul Craiovei — un fapt care subliniază rolul istoric al orașului.