Craiova pas cu pas —
Piețe și Clădiri Emblematice

Cartea de vizită a Craiovei — clădirea dominantă a Pieței Mihai Viteazul. Proiectată de renumitul arhitect Petre Antonescu și construită între 1912 și 1913, este o capodoperă a stilului neoromânesc cu influențe bizantine și brâncovenești. Avariată în Primul Război Mondial, restaurată ulterior, păstrând aspectul original. Astăzi sediu al Prefecturii și Consiliului Județean Dolj. Exteriorul fascinant poate fi admirat liber.

Una dintre cele mai vechi și mai importante instituții teatrale din România, fondată în 1850. Funcționează în actuala clădire din 1973, situată pe str. Alexandru Ioan Cuza. În cei 175 de ani de existență, a găzduit spectacole de prestigiu mondial. Din 1994, organizează Festivalul Internațional Shakespeare — cel mai mare din lume (Record Mondial 2024). Viziteaz-o seara când luminile de scenă îi dau o aură magnetică.

Proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau și construit între 1898–1907 pentru Nababul Constantin Dinu Mihail. Interiorul fascinant: marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, mătase de Lyon și stucaturi aurite. Planul seamănă cu Castelul Cheverny de pe Valea Loarei. Din 1954, adăpostește Muzeul de Artă cu 8.000 de opere, inclusiv 6 Brâncuși originali. Monument Istoric Național.

Clădire de patrimoniu construită la începutul sec. XX după planurile arhitectului Otto Hesselmann. A găzduit de-a lungul timpului Oficiul Național de Turism, CEC și Banca Comercială Română. Astăzi este pavilion administrativ al Primăriei Municipiului Craiova. Fațada elegantă, vizibilă din Piața Mihai Viteazul, este unul din elementele definitorii ale peisajului urban central.

O bijuterie arhitecturală aflată pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, construită în stil maur (1898–1903) după planurile arhitecților Thoma Dobrescu și D. Nedelcu — unică în Craiova. Cofetăria actuală a fost deschisă în 2015, remarcabilă prin utilizarea exclusivă a ingredientelor 100% naturale. Eclere și prăjituri artizanale de referință pentru craioveni. O oprire obligatorie la finalul oricărei plimbări pe Calea Unirii.

Construit în 1920, Palatul Ramuri a adăpostit inițial celebra editură și librărie „Ramuri", cea mai importantă din sudul României interbelice. Astăzi găzduiește Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei, cu planetariu și colecții naturalistice. Fațada reprezentativă se vede din Piața Mihai Viteazul — una dintre componentele esențiale ale peisajului arhitectural central al Craiovei.

Cel mai vechi edificiu civil din Craiova — ridicat în sec. XV de boierii Craiovești, reședința Marelui Ban al Olteniei. Renovate de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Au găzduit personalități istorice, inclusiv pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1859. Astăzi adăpostesc Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, cu colecții de port popular, ceramică și textile tradiționale. Monument Istoric de categorie A.

Clădire de patrimoniu situată în Piața Veche (Piața Elca), construită de negustorul Niță D. Puțureanu — un minunat ansamblu cu arhitectură de han specifică sec. XIX, singurul de acest tip rămas în Craiova. Aflat în proximitatea Catedralei Sf. Dumitru, Muzeului Olteniei, Bisericii Madona Dudu și Casei Băniei. Deși în stadiu de restaurare, exteriorul merită fotografiat — o mărturie vie a Craiovei comerciale de odinioară.

Universitatea din Craiova este găzduită într-un edificiu impunător prin arhitectură și dimensiuni, adiacent Teatrului Național Marin Sorescu — formând împreună un ansamblu academic și cultural de referință pentru centrul orașului. Fondată în 1947, astăzi găzduiește peste 30.000 de studenți și este una din cele mai mari universități din sudul României. Curtea interioară și aula festivă pot fi vizitate la evenimente publice deschise.